Cu degetele, ea ii mangaia picioarele. Le plimba de la glezne inspre genunchi si inapoi. Mergea pe el. Si era in siguranta.
De l-ar fi putut pastra...
Sunday, April 19, 2009
Saturday, April 18, 2009
Marioneta
Marioneta
Păpuşarule,
de ce sforile care îmi leagă mâinile şi picioarele,
care îmi coordonează toate mişcările, toate suflările, toata fiinţa,
care mă conduc pe calea dreapta
şi care mă ţin lângă Tine,
sunt atât de subţiri şi fragile?
De ce lemnul meu are suflet şi inimă şi gând?
De ce sunt o păpuşă, care mereu nemulţumită,
caută să urle, deşi n-are gură,
caută să vadă, deşi n-are ochi,
caută s-atingă, deşi-i făr’ de simţ?
De ce nu mă pot lasă în voia Ta?
De ce n-am destulă credinţă?
Unde mi-e nădejdea şi dragostea?
Păpuşarule,
mă îndepărtez mereu, mereu de Tine.
Păşesc încet,
dar sforile nu se lungesc –
se subţiaza din ce în ce.
Păpuşarule - nu mă lăsa!
Mă tem că s-or rupe...
Mă tem c-am să Te pierd,
c-ai să mă pierzi.
Păpuşarule!
Creatorule!
Oare sunt o marionetă sinucigaşă?
(29 ianuarie 2008)
Păpuşarule,
de ce sforile care îmi leagă mâinile şi picioarele,
care îmi coordonează toate mişcările, toate suflările, toata fiinţa,
care mă conduc pe calea dreapta
şi care mă ţin lângă Tine,
sunt atât de subţiri şi fragile?
De ce lemnul meu are suflet şi inimă şi gând?
De ce sunt o păpuşă, care mereu nemulţumită,
caută să urle, deşi n-are gură,
caută să vadă, deşi n-are ochi,
caută s-atingă, deşi-i făr’ de simţ?
De ce nu mă pot lasă în voia Ta?
De ce n-am destulă credinţă?
Unde mi-e nădejdea şi dragostea?
Păpuşarule,
mă îndepărtez mereu, mereu de Tine.
Păşesc încet,
dar sforile nu se lungesc –
se subţiaza din ce în ce.
Păpuşarule - nu mă lăsa!
Mă tem că s-or rupe...
Mă tem c-am să Te pierd,
c-ai să mă pierzi.
Păpuşarule!
Creatorule!
Oare sunt o marionetă sinucigaşă?
(29 ianuarie 2008)
Subscribe to:
Posts (Atom)
